Starea presei

Cuprins

• Sumar executiv
• 1. Captura politică: industrializarea tăcerii prin bani publici
  • 1.1. Mecanismul subvențiilor: de la sprijin democratic la mită mascată
  • 1.2. Anul inflației electorale
• 2. Captura corporativă: dictatura comercială și vulnerabilitatea redacțiilor
  • 2.1. Cazul Ringier: când pariurile dictează agenda
  • 2.2. Reconfigurarea pieței: achiziția G4Media de către Titluri Quality
  • 2.3. Războiul hibrid economic: presa financiară ca armă
• 3. Tranziția spre social media: hegemonia algoritmilor și „TikTok-izarea” democrației
  • 3.1. Anatomia unei operațiuni de influență: cazul Călin Georgescu
  • 3.2. Declinul traficului referențial și izolarea presei
• 4. Fenomenul de evitare a știrilor și ironia paywall-ului democratic
  • 4.1. Psihologia evitării: De ce românii închid televizoarele
  • 4.2. The democratic paywall: segregare informațională în funcție de venit
• 5. Inițiative etice și insule de reziliență: modele pentru viitor
  • 5.1. Ethical Media Alliance (EMA): curățarea fluxului publicitar
  • 5.2. Recorder: puterea modelului comunitar
• 6. Perspective strategice (2026+): riscuri și oportunități
  • Anexă: Indicatori statistici cheie (2024/2025)
• Surse

Sumar executiv

La finalul anului 2025, peisajul mediatic din România traversează cea mai profundă criză structurală din ultimele trei decenii. Acest raport investighează un ecosistem fracturat, prins într-o menghină letală între captura politică finanțată din bani publici, presiunile corporative dictate de industrii sensibile (precum cea a pariurilor) și o tranziție tehnologică violentă către platforme de social media dominate de algoritmi opaci și actori statali ostili.

Anul 2024 și ciclul electoral 2025 au expus vulnerabilitățile sistemice ale presei românești: de la dependența cronică de subvențiile partidelor, care a transformat redacții întregi în vehicule de propagandă tăcută, până la incapacitatea presei tradiționale (“gatekeepers”) de a mai filtra discursul public în fața avalanșei de conținut viral de pe TikTok și Telegram. Fenomenul de news avoidance (evitarea știrilor) a atins cote alarmante, corelat direct cu scăderea încrederii în instituții, generând paradoxul “Democratic Paywall”: o societate în care adevărul factual devine un produs de lux, accesibil doar celor dispuși să plătească, în timp ce dezinformarea este gratuită, omniprezentă și livrată algoritmic.

Analiza de față integrează date exhaustive din rapoartele Reuters Institute, monitorizările Expert Forum, investigațiile Recorder și analizele de securitate cibernetică asupra alegerilor din 2024-2025, oferind o perspectivă holistică asupra mecanismelor care erodează funcția democratică a presei.

1. Captura politică: industrializarea tăcerii prin bani publici

Fenomenul definitoriu pentru starea presei în perioada 2020-2025 nu mai este cenzura directă, de tip coercitiv, ci o formă mult mai insidioasă și eficientă de control: captura financiară prin subvenții de stat. Transformarea partidelor politice în cei mai mari investitori media din România a distorsionat iremediabil piața liberă și a alterat agenda publică.

1.1. Mecanismul subvențiilor: de la sprijin democratic la mită mascată

Legislația privind finanțarea partidelor politice, concepută inițial pentru a reduce corupția prin asigurarea unor fonduri transparente de la buget, a fost deturnată pentru a cumpăra loialitatea presei. Investigațiile realizate de Recorder și analizele Expert Forum demonstrează existența unui circuit al banilor conceput deliberat pentru a șterge legăturile dintre banul public și știrea difuzată la televizor.

Sumele vehiculate sunt exorbitante și într-o creștere continuă. În anul 2023, Partidul Social Democrat (PSD) a primit de la bugetul de stat o subvenție de peste 88 de milioane de lei (aproximativ 17 milioane de euro), din care un procent covârșitor, de 65% (151,7 milioane lei în total pe perioada 2020-2023), a fost direcționat către capitolul “presă și propagandă”. Această disproporție bugetară indică o schimbare de paradigmă: partidul nu mai este doar o organizație politică, ci devine un publisher major, un client cheie care ține în viață financiară trusturi de presă altfel vulnerabile economic.

Partidul Național Liberal (PNL) a adoptat o strategie similară, deși cu sume ceva mai mici, dar cu același efect de piață. Împreună, cele două mari partide aflate la guvernare au creat un cartel financiar care a impus o “omerta” mediatică asupra subiectelor sensibile pentru guvernare. Mecanismul este următorul:

1. Sursa: Bugetul de Stat (AEP) virează subvenția în conturile partidului.
2. Intermediarul: Partidul încheie contracte cu agenții de publicitate sau firme de consultanță politică, nu direct cu televiziunile (în multe cazuri).
3. Destinatarul: Agențiile cumpără spațiu de emisie sau “consultanță media” de la trusturile de presă.
4. Produsul: Știri favorabile sau, mai important, absența știrilor critice (“non-combat”), nemarcate ca publicitate politică.

Această lipsă de marcare este crucială. Telespectatorul primește informația ca fiind un produs jurnalistic obiectiv, neștiind că timpul de antenă sau articolul respectiv a fost, de fapt, plătit. Aceasta constituie o fraudă morală și o încălcare a dreptului publicului la informare corectă. Iar asta din bani publici – telespectatorul plătește din propriii bani televiziunea care-l dezinformează (plus o sumă de intermediari).

1.2. Anul inflației electorale

Anul electoral 2024, cu patru rânduri de alegeri (europarlamentare, locale, prezidențiale, parlamentare), a dus acest mecanism la paroxism. Rapoartele Expert Forum arată că, în primele luni ale anului 2024, cheltuielile partidelor au explodat, iar presiunea pe redacții a fost imensă.
În timp ce investițiile în social media (Facebook, Google) au fost relativ transparente datorită politicilor impuse de giganții tech (Ad Libraries), contractele cu presa locală și centrală rămân într-o zonă gri. PSD și PNL au refuzat constant să publice contractele, invocând clauze de confidențialitate comercială pentru fonduri care sunt, prin definiție, publice. Această opacitate selectivă creează un mediu concurențial neloial: presa independentă (precum Recorder, G4Media - înainte de achiziție, sau RISE Project) care refuză acești bani este dezavantajată economic, în timp ce presa “de casă” prosperă artificial.

| Partid | Cheltuieli presă și propagandă (estimare 2023/2024) | Strategie predominantă | Transparență | | :—— | :————————————————– | :—————————— | :————————————- | | PSD | ~151 mil. RON (cumulat 3 ani) | TV & Site-uri satelit, nemarcat | Opacă (refuză publicarea contractelor) | | PNL | Semnificativ (milioane Euro) | TV & Consultanță, nemarcat | Opacă | | USR | Variabil | Social Media & Online | Relativ transparentă (focus digital) | | AUR | Focus pe rețele proprii | Social Media (organic + boost) | Opacă (finanțare neclară online) | Sursa datelor: Expert Forum, Recorder

Implicația pe termen lung este devastatoare: publicul își pierde capacitatea de a distinge între jurnalism și PR politic, ceea ce alimentează cinismul și neîncrederea generalizată în presă.

2. Captura corporativă: dictatura comercială și vulnerabilitatea redacțiilor

Dacă captura politică operează prin seducție financiară, captura corporativă s-a manifestat în 2024-2025 prin forță brută, consolidări agresive și cenzură directă în favoarea partenerilor comerciali strategici, în special din industria jocurilor de noroc (betting).

2.1. Cazul Ringier: când pariurile dictează agenda

Scandalul care a zguduit trustul Ringier România în 2023-2024 rămâne studiul de caz perfect pentru vulnerabilitatea presei în fața intereselor corporative. Demiterea intempestivă a redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, și ulterior a coordonatorului editorial Cătălin Tolontan și a echipei de investigații de la Libertatea, a marcat o linie roșie încălcată flagrant.
Conflictul a pornit de la refuzul jurnaliștilor de a prezenta managementului, înainte de publicare, articolele care vizau industria pariurilor sportive – unul dintre cei mai mari clienți de publicitate ai trustului. Această cerere de “pre-vetting” reprezintă o formă de cenzură comercială incompatibilă cu deontologia jurnalistică.

• Miza: industria de pariuri pompează zeci de milioane de euro în publicitatea media din România. Investigațiile Libertatea și GSP care expuneau problemele sociale (dependența) sau practicile dubioase ale acestor companii amenințau direct fluxul de venituri.
• Consecința: închiderea ediției tipărite a Gazetei Sporturilor (după un secol de existență) și decapitarea editorială a Libertatea au transmis un mesaj de intimidare către întreaga piață: jurnalismul de investigație care atinge “vacile sacre” ale publicității nu este tolerat, indiferent de performanța de audiență sau prestigiul jurnaliștilor.

Acest episod a demonstrat că, în absența unui acționariat dedicat misiunii publice, chiar și redacțiile performante economic sunt vulnerabile. Libertatea, care reușise o tranziție spectaculoasă de la tabloid la jurnalism quality, a fost readusă sub control corporativ strict, sub pretextul “reorganizării strategice”.

2.2. Reconfigurarea pieței: achiziția G4Media de către Titluri Quality

În august 2025, piața media a suferit un nou șoc prin anunțul preluării grupului G4Media (incluzând Economedia, G4Food) de către compania Titluri Quality, deținută de Radu Budeanu. Această tranzacție este semnificativă din mai multe perspective:

1. Profilul cumpărătorului: Radu Budeanu deține publicații cu profil tabloid (Cancan) sau cu o linie editorială controversată (Gândul, ProSport). Asocierea cu acest trust a publicației G4Media, un bastion al presei quality și anti-corupție, a ridicat semne de întrebare majore privind viitorul independenței sale editoriale.
2. Consolidarea oligarhică: tranzacția marchează crearea celui mai mare conglomerat de digital media din România. Această concentrare a puterii media în mâinile unui număr restrâns de proprietari (unii cu istoric de condamnări penale și legături politice complexe) reduce pluralismul real al vocilor.
3. Investigația de securitate: faptul că tranzacția a intrat în vizorul CSAT și al Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) subliniază importanța strategică a presei online în arhitectura de securitate națională.

Deși fondatorii G4Media (Dan Tăpălagă, Cristian Pantazi) au semnat acorduri de independență editorială, istoria presei românești arată că schimbările de acționariat duc, inevitabil, la schimbări de ton sau la auto-cenzură subtilă în timp.

2.3. Războiul hibrid economic: presa financiară ca armă

Un aspect mai puțin vizibil, dar critic, al capturii corporative este utilizarea presei pentru manipularea pieței de capital. În 2024, Ministerul Energiei a avertizat oficial asupra tentativelor de “preluare ostilă” a companiilor energetice românești listate la bursă de către entități controlate de state ostile. Mecanismul implică campanii de presă negativă (“fake news” financiar) menite să scadă artificial prețul acțiunilor, facilitând achiziția lor ieftină. Aceasta demonstrează că presa nu este doar un instrument politic, ci și o armă în războiul economic hibrid, unde vulnerabilitatea jurnaliștilor financiari sau lipsa de expertiză pot fi exploatate de actori statali externi.

3. Tranziția spre social media: hegemonia algoritmilor și „TikTok-izarea” democrației

Dacă televiziunea a fost regele alegerilor în anii 2000, iar Facebook a decis alegerile din 2014, ciclul electoral 2024-2025 a consacrat TikTok și Telegram ca noii arbitri ai realității politice românești. Aceasta nu este doar o tranziție de canal media ci și o schimbare de paradigmă, marcând sfârșitul rolului de gatekeeper al presei tradiționale.

3.1. Anatomia unei operațiuni de influență: cazul Călin Georgescu

Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în 2024-2025, de la o figură marginală la un competitor prezidențial capabil să destabilizeze procesul electoral, reprezintă cel mai clar exemplu de utilizare a infrastructurii de social media pentru a ocoli presa mainstream.

• Infrastructura de botnet: Datele furnizate de TikTok și analizele DFRLab arată o operațiune de manipulare la scară industrială. Într-o singură lună (decembrie 2024), TikTok a eliminat o rețea de peste 4.400 de conturi care operau coordonat din Turcia, vizând audiența română, și a blocat peste 59.000 de conturi false.
• Viralitatea artificială: Mecanismul nu se baza pe popularitate organică, ci pe “pomparea” artificială a conținutului. O rețea de conturi “dormante” sau automatizate genera milioane de like-uri și share-uri în primele minute de la postare, păcălind algoritmul TikTok să propulseze videoclipurile pe pagina For You a milioanelor de utilizatori români. Hashtag-urile asociate campaniei au acumulat sute de milioane de vizualizări într-un timp record.
• Coordonarea pe Telegram: Platforma Telegram a funcționat ca un “centru de comandă și control”. Grupurile dedicate fiecărui județ diseminau zilnic “misiuni” pentru susținători și boți: ce clipuri să distribuie, ce comentarii să lase, cum să atace conturile adversarilor. Această structură paramilitară de comunicare a fost invizibilă pentru presa clasică și autorități până când impactul a devenit ireversibil.

3.2. Declinul traficului referențial și izolarea presei

O tendință alarmantă pentru modelul de business al presei este „decuplarea” de social media. În 2024, traficul trimis de Facebook către site-urile de știri din România a scăzut cu 48%, iar cel de pe X (Twitter) cu 27%. Marile platforme au decis strategic să reducă vizibilitatea știrilor (pentru a evita controversele și reglementările, precum și link-uri care conduc utilizatorii în afara platformei), prioritizând conținut de divertisment generat de creatori (UGC) pe aceeași platformă. Aceasta are două efecte majore:

1. Izolarea economică: site-urile de știri pierd o sursă vitală de audiență și venituri din publicitate.
2. Izolarea informațională: utilizatorii care nu intră direct pe site-uri de știri (majoritatea tinerilor) nu mai „întâlnesc” știri verificate în feed-ul lor. Ei rămân captivi într-o bulă de conținut viral, adesea dezinformator, pe TikTok sau Instagram.

Datele demografice confirmă ruptura generațională: segmentul 18-34 ani din România consumă informație preponderent de pe TikTok (30% din utilizatorii platformei sunt în segmentul 18-24 ani), o platformă unde verificarea faptelor este aproape inexistentă, iar formatul scurt împiedică nuanțarea.

4. Fenomenul de evitare a știrilor și ironia paywall-ului democratic

Pe fondul suprasaturației informaționale și al toxicității discursului public, România se confruntă cu o criză acută de evitare a știrilor („news avoidance”). Conform Reuters Institute Digital News Report, aproximativ 40% dintre români evită în mod activ știrile, uneori sau adesea.

4.1. Psihologia evitării: De ce românii închid televizoarele

Studiile calitative indică trei cauze majore pentru acest comportament:

1. Impactul emoțional negativ: 48% dintre respondenți spun că știrile le afectează negativ starea de spirit. Presa din România, în goana după click-uri și audiență (rating), a exacerbat senzaționalismul și “doom-scrolling-ul”, prezentând realitatea exclusiv în tonuri catastrofice.
2. Sentimentul de neputință: cetățenii simt că nu pot influența evenimentele prezentate. Corupția politică endemică, prezentată repetitiv, fără soluții sau finalitate juridică, induce o stare de apatie civică învățată.
3. Neîncrederea structurală: Cu o încredere în știri de doar 27% (printre cele mai mici din Europa), publicul preferă să se deconecteze de la ciclurile de știri în loc să încerce să discearnă adevărul dintr-un ocean de manipulare.

4.2. The democratic paywall: segregare informațională în funcție de venit

În acest context apare „democratic paywall”, o ironie amară a erei digitale:

• Informația de calitate este scumpă: redacțiile care au reușit să își păstreze independența și să livreze jurnalism de investigație profund (Recorder, G4Media - parțial, PressOne, Context.ro, etc) au refuzat banii partidelor și sunt forțate să apeleze la donațiile cititorilor sau la abonamente. Accesul la adevărul complex, verificat, necesită efort financiar și intelectual deliberat din partea cetățeanului – și o echipă dedicată, tenace, disciplinată și creativă din partea redacțiilor, cu investigații care durează luni de zile și pot să nu conducă nicăieri.
• Dezinformarea este gratuită: prin contrast, propaganda politică, teoriile conspirației și manipulările de pe TikTok sunt nu doar gratuite, ci sunt împinse agresiv către utilizator prin bugete masive de publicitate și ferme de boți. Dezinformarea este ieftină și vine la tine; adevărul trebuie căutat și plătit.

Rezultatul este o societate stratificată: o elită educată și cu resurse consumă presă independentă plătită pe de o parte, și o masă largă a populației, vulnerabilă economic, care este expusă exclusiv fluxului gratuit de manipulare. Această inegalitate de acces la informație corectă sapă la temelia democrației mai eficient decât orice cenzură.

5. Inițiative etice și insule de reziliență: modele pentru viitor

În ciuda acestui tablou sumbru, ecosistemul media din România a generat anticorpi puternici. Inițiativele societății civile și ale antreprenorilor media încearcă să construiască modele alternative de sustenabilitate.

5.1. Ethical Media Alliance (EMA): curățarea fluxului publicitar

Lansată de Dragoș Stanca, expert media și președinte BRAT, Ethical Media Alliance (EMA) propune o soluție structurală la problema finanțării presei de calitate. Premisa este simplă: banii din publicitatea digitală (programmatic advertising) ajung adesea, automatizat, pe site-uri de clickbait și fake news, finanțând involuntar dezinformarea.

Obiective și mecanisme:

• Targetul de 1%: EMA își propune să redirecționeze 1% din totalul pieței de publicitate din România (estimată la 683 milioane euro) către jurnalismul de interes public.
• Whitelisting: crearea unei „liste albe” de publicații verificate etic pe criteriul respectului standardelor deontologice. Advertiserii care direcționează bugete către această listă primesc garanția brand safety (reclama lor nu apare lângă conținut toxic) și contribuie la sănătatea democrației.
• Sales house nonprofit: EMA funcționează ca un intermediar care nu urmărește profitul, ci maximizarea veniturilor pentru redacțiile mici și independente, care altfel nu ar avea forța de negociere cu marile agenții de media.

Până la finalul anului 2024, rețeaua EMA includea deja 15 proiecte jurnalistice și peste 120 de jurnaliști, demonstrând viabilitatea conceptului de „algoritm etic” în alocarea fondurilor.

5.2. Recorder: puterea modelului comunitar

Recorder a devenit standardul de aur al presei finanțate de public în Europa de Est. Refuzând din principiu orice formă de publicitate de la stat sau partide politice și limitând publicitatea comercială, Recorder se bazează pe donațiile recurente ale unei comunități de zeci de mii de români.

• Investigația ca serviciu public: documentarele Recorder (ex: „Prețul tăcerii”, “Clanul Marelui Alb”, investigațiile despre justiție) au un impact social masiv, generând milioane de vizualizări pe YouTube și forțând reacții ale autorităților.
• Transparență radicală: publicarea anuală a rapoartelor financiare detaliate a construit un capital de încredere imens. Succesul Recorder demonstrează că publicul român este dispus să plătească pentru presă, dar numai dacă percepe o valoare clară și o onestitate totală.

Totuși, modelul Recorder este greu de replicat la scară largă. El necesită o echipă de vedete jurnalistice și ani de zile pentru a construi baza de donatori, fiind o soluție pentru elitele jurnalismului, nu neapărat pentru presa locală aflată în colaps.

6. Perspective strategice (2026+): riscuri și oportunități

Privind spre viitor, starea presei din România se află într-un punct de inflexiune. Tendințele pentru 2026 sugerează o accentuare a polarizării:

1. AI și industrializarea dezinformării: utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea de conținut (articole, video, deepfakes) va scădea costul de producție al propagandei la zero. 56% dintre publisheri deja planifică automatizări AI. Fără instrumente de detecție și reglementare, spațiul public va fi inundat de zgomot sintetic.
2. Supraviețuirea prin nișare: presa generalistă va continua să piardă teren. Viitorul aparține publicațiilor de nișă (business, energie, justiție, local-investigativ) care pot justifica un abonament prin valoare utilitară ridicată.
3. Bătălia pentru reglementarea Big Tech: Presiunea asupra TikTok și Meta pentru a transparentiza algoritmii și a elimina rețelele de boți va crește, devenind o temă de securitate națională majoră pentru România, mai ales în contextul războiului hibrid din Est.

În concluzie, presa din România nu mai este „a patra putere în stat”, ci un teritoriu ocupat parțial, în care insulele de libertate rezistă unui asediu financiar și tehnologic continuu. Salvarea nu va veni din interiorul sistemului politic care beneficiază de pe urma capturii, ci din capacitatea societății civile și a sectorului privat de a finanța, prin mecanisme precum EMA sau donații directe, infrastructura critică a adevărului.

Anexă: Indicatori statistici cheie (2024/2025)

Indicator	Valoare	Context
Încredere în știri	27%	Nivel scăzut, stagnare post-pandemie.
News avoidance	~40%	Tendință de creștere, cauzată de negativism și neîncredere.
Plată pentru știri	16%	Stagnare; cultura gratuității domină online-ul.
Subvenții partide	>150 mil. RON (PSD ‘20-‘23)	Sumă alocată strict pentru presă/propagandă.
Trafic Facebook	-48% (scădere)	Prăbușirea modelului de distribuție socială pentru știri.
Utilizatori TikTok	~8.97 mil. (18+)	Canal dominant pentru tineri; sursa #1 de dezinformare electorală.
Conturi false TikTok	>59.000 eliminate (dec ‘24)	Volumul manipulării în timpul alegerilor.

Surse

1. Bani albi pentru alegeri grele. Ce și-au pus deoparte partidele pentru 2024. În ultimii trei ani, au cheltuit 107 mil.€ de la buget - Europa Liberă, https://romania.europalibera.org/a/subventii-partide-politice/32807196.html
2. Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid - Recorder, https://recorder.ro/pretul-tacerii-o-investigatie-in-contabilitatea-presei-de-partid/

3. Subvențiile și rambursările pentru partidele politice în 2024: cum au ajuns partidele să fie finanțate aproape integral de stat

   Expert Forum, https://expertforum.ro/subventia-partidelor-politice-in-2024/

4. Cătălin Tolontan, despre demiterea lui Cătălin Țepelin de la conducerea Ringier: Oamenii merită adevărul întotdeauna indiferent dacă, în cazul lui, acest adevăr a costat. Pentru că a fost silit să plece

   VIDEO - : Europa FM, https://www.europafm.ro/catalin-tolontan-despre-demiterea-lui-catalin-tepelin-de-la-conducerea-ringier-oamenii-merita-adevarul-intotdeauna-indiferent-daca-in-cazul-lui-acest-adevar-a-costat-pentru-ca-a-fost-silit-sa-ple/

5. Cătălin Tolontan, dat afară de la Libertatea, alături de alte două nume de la vârful redacţiei, https://hotnews.ro/catalin-tolontan-dat-afara-de-la-libertatea-alaturi-de-alte-doua-nume-de-la-vrful-redactiei-29436
6. Conducerea editorială Libertatea, în frunte cu C. Tolontan, concediată. 20% dintre jurnaliști vor fi concediați fără compensații financiare - Europa Liberă, https://romania.europalibera.org/a/tolontan-a-fost-concediat-de-la-libertatea/32716912.html
7. Ringier Romania fires editor-in-chief amid editorial pressures allegations, https://www.romania-insider.com/ringier-romania-journalists-fired-december-2023
8. G4Media.ro, https://www.g4media.ro/
9. Media group Titluri Quality takes over major news website G4Media in Romania, https://www.romania-insider.com/g4media-titluri-quality-deal-august-2025
10. Foreign Investment Committee Reviews G4 Media Takeover by Titluri Quality, https://www.romaniajournal.ro/business/investments/foreign-investment-committee-reviews-g4-media-takeover-by-titluri-quality/
11. COMMISSION FOR THE EXAMINATION OF FOREIGN DIRECT INVESTMENTS ASSESSES THE TAKEOVER OF G4 MEDIA BY TITLURI QUALITY S.R.L., https://www.consiliulconcurentei.ro/en/comunicate/commission-for-the-examination-of-foreign-direct-investments-assesses-the-takeover-of-g4-media-by-titluri-quality-s-r-l/
12. State ostile au încercat să cumpere societăți românești listate pe bursă. Ministerul Energiei spune că are un plan, dar că e secret - Hotnews, https://hotnews.ro/state-ostile-au-incercat-sa-cumpere-societati-romanesti-listate-pe-bursa-ministerul-energiei-spune-ca-are-un-plan-dar-ca-e-secret-1888708
13. Continuăm să protejăm integritatea TikTok în timpul alegerilor din România, https://newsroom.tiktok.com/ro-ro/ro-continuing-to-protect-the-integrity-of-tiktok-during-romanian-elections
14. Continuing to protect the integrity of TikTok during Romanian elections - Newsroom, https://newsroom.tiktok.com/en-eu/continuing-to-protect-the-integrity-of-tiktok-during-romanian-elections
15. The Power of Algorithmic Propaganda in Romanian Elections - EDMO, https://edmo.eu/wp-content/uploads/2025/03/BROD_Elections_M_Botan-compressed.pdf
16. Rise of unknown Romanian presidential candidate preceded by Telegram and TikTok engagement spikes - DFRLab, https://dfrlab.org/2024/12/12/romania-candidate-telegram-tiktok/
17. Journalism, media, and technology trends and predictions 2024 - Reuters Institute, https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/journalism-media-and-technology-trends-and-predictions-2024
18. 15 Essential TikTok Statistics for Marketers in 2026 - Shopify, https://www.shopify.com/blog/tiktok-statistics
19. How young audiences are reshaping the news - iMEdD Lab, https://lab.imedd.org/en/how-young-audiences-are-reshaping-the-news/
20. Overview and key findings of the 2024 Digital News Report - Reuters Institute, https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2024/dnr-executive-summary
21. News avoidance varies greatly for country to country. Why? - Reuters Institute, https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/news/news-avoidance-varies-greatly-country-country-why

22. Romania

    Reuters Institute for the Study of Journalism, https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2024/romania

23. Ethical Media Alliance: How to Reshape Ad Spending to Support Public Interest Journalism, https://journalismfundersforum.com/ethical-media-alliance-how-to-reshape-ad-spending-to-support-public-interest-journalism/
24. Tech entrepreneur focused on ethical media, digital transformation and open web - Dragos Stanca’s Page, https://www.dstanca.net/about
25. DOCUMENTAR RECORDER. Filmul campaniei electorale 2024 - YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=DcqAMJMjUh0

26. TikTok, Telegram, and Trust: Urgent Lessons from Romania’s Election

    TechPolicy.Press, https://www.techpolicy.press/tiktok-telegram-and-trust-urgent-lessons-from-romanias-election/

27. TikTok says fake accounts manipulated Romanian election - TVP World, https://tvpworld.com/85951862/tiktok-says-romanias-presidential-election-manipulated-by-27000-fake-accounts